widget

duminică, 15 februarie 2026

CV RENATA VEREJANU

 DE-AJUNS... un scurt CV RENATA VEREJANU 

 




Poeta și activistul civic Renata Verejanu  a riscat cu viața sa și a celor apropiați, fiind, cu mișcarea cenaclistă „Grai Matern” (1988),  unul dintre primii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare din Republica Moldova, precum afirmă poetul Arcadie Suceveanu: a fost în echipa de șoc. Este licențiata a mai multor facultăți: Facultatea de Inginerie Economică la Politehnica din Chișinău, 1970, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, 1980, doctorantura la Facultatea de Litere a Universității din București, a muncit 14 ani  la Ministerul de Finanțe și la Ministerul Ameliorării și Gospodăririi Apelor,  după nașterea fiului a activat la Muzeul de Literatură „Dimitrie Cantemir” al Uniunii Scriitorilor din Moldova, cercetător științific, la Teatrul Etno-Folcloric „Ion Creangă” din Chișinău, redactor șef, a făcut stagii la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO (Paris).

. Începând cu 1988 este fondatoarea primelor structuri ale Societății Civile din Republica Moldova prin care a protejat și promovat patrimoniului cultural, drepturile copilului, o mass-media liberă și independentă, statul de drept: Cenaclul „Grai Matern” (1988), Agenția Tinerilor Jurnaliști „AMP-International”, (1991), Revista „Micul Prinț” (1992), Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (1993), Organizația Mondială a Copiilor Talentați (1995) cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (2021-2017), Ziarul „Copiii Europei” (1997), Clubul Consiliului Europei (2000), Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FMACCU, 2000), Academia Europeană a Societății Civile (2003), Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație (2018) ș.a., toate înregistrate la Ministerul Justiției, asociații a tinerelor talente și oamenilor de creație cu care, doar pe muncă de voluntariat, a lansat și implementat peste 100 de proiecte de nivel național și internațional, multe dintre ele devenind o frumoasă tradiție prin care a creat imaginea Republicii Moldova în lume.  


Debutul literar îl face cu poezie și proză scurtă, în 1969, anul din care îi merge stagiul literar. Editorial debutează în 1979, cu volumul de poezii „Până la dragoste. După reținerea zece ani (1980-1989), a volumului legendar „Ofrandă omeniei”, veni un timp, când poeta zise calm:  De-ajuns… Și a preluat și locul editorului propriului destin, a editat cei câțiva saci de manuscrise adunate, începând cu cele nouă cărți în trei volume în culorile tricolorului (2006), apoi a pregătit și editat OPERE ALESE (în 12 volume), apoi, în 2021 la Conferința Transfrontalieră „Poeta Renata Verejanu. Destin în imagini” a lansat propria Colecție „GENERIA DINTRE SECOLE” (sintagma îi aparține), în 33 de volume, începând cu volumul de poezii „DE-AJUNS”, anual editând câteva volume…          

Azi, poeta Renata Verejanu, cu un stagiu literar de peste 50 ani, este autoarea a peste 70 titluri de carte de autor (de poezii, romane, opinii, pledoarii, proză filosofică, eseuri, portrete, interviuri, maxime și cugetări…), cărți pentru copii și adulți, multe dintre ele premiate la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din țară și de peste hotare (Până la dragoste”, 1979, ”Ofrandă omeniei”, 1989, „a Munici, a Iubi, a Trăi”, „Vânzătorul Vârstelor, „Stema destinului”, ”Acest timp al Iubirii”, ”Metafora nemuririi”, „La o margine de ieri”, „Provocați-mă, să devin genială”,  „Iubirea pe toate le vede”, „În lumea Renatei Verejanu. Maxime și cugetări”, „Înnobilarea acestei lumi”, „Al cincilea anotimp, femeia”, „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, „Plâng flăcările-n mine”,”Poetul Dintre Milenii”, „DE-AJUNS”, romanul ”Geniul invizibil” ș.a.).  




      Activitatea scriitoarei este prețuită și apreciată înalt de admiratorii operei sale, multe evenimente literare, culturale, educaționale poartă numele poetei: „Anul Renata Verejanu” 2017,  lansat de Centrul Academic Internațional Eminescu, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, 2018, Lecțiile Deschise „EU AM DREPTUL” cu poeta Renata Verejanu și 101 perechi de „prinți” și „prințese”, copiii talentați aflați în dificultate, lansați pe prestigioasa scenă a Palatului Național (2010-2019), Anul „Renata Verejanu” la Biblioteca „Hristo Botev”, 2021, Festivalul  Internațional de Poezie  „Renata  Verejanu” cu marile Sărbători ale Poeziei care cuprindeau întregul raion/oraș (la etapele raionale/municipal, cum au fost cele de la Ocnița, Drochia, Bălți, Rezina, Ungheni, Căușeni, Cahul, Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, în toate sectoarele capitalei) ș.m.a.…


    Scriitoarea Renata Verejanu deține  premii și titluri onorifice: Premiul „Omul Anului” al Companiei TeleRadio-Moldova, 2017,  Academician de Onoare al Societății Civile, Ambasador al Lecturii (Biblioteca Municipală B. P. Hașdeu), Ambasador al Culturii Păcii,  Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2018, Premiul Uniunii Scriitorilor din România (filiala Bacău),  Premiul de Excelență și „Antologia de Poezii a Anului” cu volumul de 600 pagini „Poetul Dintre Milenii”la Concursul de Creativitate Literară AVANGARDA XXII, Bacău, România, 2018, Premiul „Poetul care înnobilează această lume” oferit la Gala Premiilor UIOC, 2021, Premiul „Poetul anotimpului al 5-lea”, 2022, Premiul „Grigore Vieru”, Premiul „Liviu Damian”, Premiul „Ion Druță”, Premiul „Nichita Stănescu”,  Premiul Național cu genericul „pentru o viață activă la orice vârstă” oferit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, 2025…

 Scriitoarea Renata Verejanu este prima între colegii de condei 70-ști, 80-ști etc., opera cărei a fost înalt apreciată la cele mai multe Conferințe științifice personale la Academia de Științe a Moldovei (2012, 2017), Simpozioane, Conferințe Transfrontaliere la instituții universitare, colegii, centre de excelență și biblioteci publice (2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2021, 2022, 2023, 1025). Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat Expoziția-Eveniment „Poetul Dintre Milenii”, 2017, și Expoziția-Eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, 2022, Parlamentul Republicii Moldova a găzduit Expoziția de Carte „Renata Verejanu – Poetul Dintre Milenii”, 2017.  Ci poeta Renata Verejanu susține că medalia „Regina Poeziei” e cea mai importantă distincție, cel mai drag premiu, căci e o medalie unică și e oferită de copiii talentați ai capitalei, care o numesc pe poetă „Mama tuturor copiilor talentați ai lumii”.     


               Prin decret prezidențial, poetei Renata Verejanu i s-a decernat (2010)  demnitatea  de Stat „Om Emerit al Republicii Moldova” și, prin decizie guvernamentală, din octombrie 2021, oferindu-i-se Îndemnizația de Merit  ce se acordă personalităților notorii pentru realizări deosebite și activități remarcabile în domeniul creației literare. 

     Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”  care din 2014, an de an, de la 1 martie până la 31 august, se desfășoară la Chișinău, a așezat Republica Moldova în rândul statelor care desfășoară asemenea evenimente importante pentru tânăra generație.  

Poeta este membru al Uniunii  Scriitorilor din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație ( din 2018).




vineri, 9 ianuarie 2026

Premiul Național, Concursuri

 


În Sala de Festivități, plină de jurnaliști, 

a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, 

din cele 36 personalități admise în concurs, 8 au primit

Premiul Național „pentru o viață activă la orice vârstă”.

Premiul a fost înmânat de Alexei Buzu, ministrul MMPS.

Deși a avut ghinionul să treacă printr-un straniu și suspect accident,

poeta Renata Verejanu și-a primit premiul și a ținut un discurs.

1 octombrie 2025, Chișinău, Moldova




Colinde și cântece pe versurile poetei Renata Verejanu

  În 2025 poeta Renata Verejanu a fost dăruită cu adevărate surprize;

pe versurile poetei au fost scrise trei cântece și colinde, adăugate la celelalte, 

din diferiți ani, și care au răsunat la CRĂCIUNUL OAMENILOR de CREAȚIE







                                            Ce haine frumoase mai poartă iubirea

                  muzică și interpretare Liliana Cazac  


Ce haine frumoase  mai poartă iubirea...

Doar ei îi stă bine în chipul oricui:

Și-a celui ce zilnic respinge mâhnirea,

Și-a celui pe care nu poți să-l supui.

 

Ce haine frumoase... Mă-mbrac în iubire...

Și ura se-nvârte, în juru-mi, aiurea ades,

Și cerul proptit pe înalt mai stă să se mire:

Să vadă cum știu din trupu-mi să ies...

 

Și intru-n iubire, în haina senină, aleasă...

Intru-n iubire pe-o viață, pe-un veac...

În clipa când lumea îmi zice mireasă

Alături de cel ce-mi e ca un leac.

 

Ce haine frumoase  mai poartă iubirea...

 

 

Nu am zâmbit tristeţii nici în vis

         muzică și voce Geta Lipovanciuc


Nu am zâmbit tristeţii nici în vis

Am stat la căpătâiul unei zile

De care, din greşală, m-am dezis

Era demult, eram copile…

 

Nu am zâmbit tristeţii nici în vis

Am admirat frumoasa exprimare

Cu care muntele admiră din abis

Valurile ce se logodesc în mare…

 

Nu am zâmbit tristeţii nici în vis

Eu am ales să fiu lângă prieteni, poate

O flăcără în glasul unuia s-a stins

Sau în vocale inima-i se zbate…

 

Nu am zâmbit tristeţii nici în vis…

 


Fulgerul din inimă

       muzică Lidia Ciubuc

                                                                     interpretare Daniela Bejan

Vreau să dansez

o viaţă doar cu tine

La înălţimea cerului suprem

Vreau să iubesc şi azi, şi mâine…

De urmări lumeşti să nu mă tem.

 

Vreau să dansez

cum fulgerul dansează

Nereţinut de nimeni şi nimic –

Eu am plecat demult peste amiază,

Acum spre inima ta mă ridic.

 

Vreau să dansez

şi-acum când peste lume

Doar vocea noastră răsună liniştit –

Vreau să dansez

cum fulgerul ne spune

Că ar putea să ardă de-atâta iubit



Eu aleg florile

 Muzica Adrian Belidiman

 Interpretare Patricia Tanasov, CEZARA etc.


Eu aleg, un strop, să plouă,

Dragostea cu multă rouă,

Şi pe gură, şi pe ochi,

Plânset dulce – flori de plopi,

 

Flori de luni, şi flori de joi

Flori de rouă, Flori de soare,

Viața mea plină cu flori,

Inima, flori de mirare…

 

Şi acum, te rog, mă lasă

Între flori, să scriu...

Chiar aici, în prag, acasă

Genială am să fiu.

 

Te-am ţinut un veac ascuns,

În metafore, într-o floare...

Pleacă, mi-a fost de ajuns.

Plină-s de mirare...

  

 Colinde moderne

      muzică Adrian Belidiman

                                                                     interpretare Daniela Bejan

Te colind în mare taină

Dragul meu, iubit de-o viaţă

Vino să auzi şi tu:

Zorii plâng în dimineaţă.

Te colind şi azi, şi mâine –

Nemurirea-i un colind…

Căci prin neamuri vor rămâne

Generaţii rând pe rând…


Te colind de-o săptămână

Pe la geamurile toate -

Chipul tău ca să-mi rămână

Lângă suflet, mai aproape…

 

Te colind frumos şi dulce…

Poate şi colindul meu

Dor în inimă-ţi aduce

Şi pe bunul Dumnezeu.

 

Te colind în mare taină

Dragul meu, iubit de-o viaţă

Vino să auzi şi tu:

Zorii plâng în dimineaţă.


Colind pentru un dor târziu

      muzică Adrian Belidiman

interpretare IA

Am colindat în viaţă ce e viu –
Ce răspândeşte bunătate şi lumină,
Căci n-are sens de dragoste să scriu,
Unui stăpân mereu de i se-închină.
Am colindat un dor venit târziu
Să mă domine zi şi noapte…
(Am colindat imensul din pustiu
Şi să trăiesc frumos în astă carte.)
Am colindat şi poarta mea din vis,
Şi gura ta şoptind a dimineaţă -
Am colindat un drum pornit precis
Spre ţelul prorocit perseverent se-înalță.
Am colindat albinele, şi mierea:
Livada toată în pieptu-mi dată-n floare –
Am colindat în ochii tăi tăcerea
Când ei se urcă liniştiţi la soare.

Am colindat cândva în paradis -
Un anotimp măreț - amiezi în eleganță,
Am colindat și veacul ce m-a nins
Cu ani frumoși… întreaga viață.

 

 

Colind de la mama 

   muzică și interpretare Valeriu Mocanu  


Ninge cu lumină caldă

O zăpadă dulce, albă

Şi sărutul ei cuminte

Nu trădează şi nu minte…


Ninge iar pe ochii tăi –

Ce frumos ninge iubirea:

Un decembrie senin

Fulguieşte lin uimirea…

 

Ninge, Doamne, ninge iar

Şoapta mamei peste casă,

Ninge dorul ei amar –

O ninsoare prea frumoasă…


Ninge dulcele ei glas

Peste veacuri a rămas:

Un colind pentru nepoţi

De la mama pentru toţi…

 

Ninge-n suflet o speranţă

Şi ne bucură, ne-nalţă…

Ninge, Doamne, ninge-ne

Cu iubire-atinge-ne…

  


O lacrimă...

      muzică și interpretare Olga Mațatin Trudov  

 

O lacrimă... Ce fel de bogăţie?..

Îmi aruncaţi reproşul, indignaţi.

O lacrimă rămasă între bărbaţi

Ca un simbol de mare omenie.

 

O lacrimă ce şi-a pierdut stăpânul

Și cum de moarte oare s-o salvez?

Când ea încă nerotunjită în văz

O zbughi din ochi cu plinul.

 

O lacrimă din an în an purtată

A bucurie şi a mari dureri...

(C-o lacrimă acuma-s mai bogată),

În ea se vede ziua cea de ieri...

O lacrimă – e cheie ori lăcată?..

 


De viață lungă și frumoasă

muzică și interpretare Olga Mațatin Trudov  

 

De viaţă lungă şi frumoasă

Poeme tălmăcesc în nopţi

Metaforă, fir de mătase

Tras tainic de părinţii morţi

De viaţă lungă şi frumoasă

Un cântec strângem între uşi

Amiezi senine se aştern pe masă

Aud, se-ntorc paşii cei duşi.

De viaţă lungă şi frumoasă

Doi trandafiri culoare – adună

O, Doamne, dragostea-ţi revarsă

Pe casa mea, vatra străbună…

De viaţă lungă şi frumoasă

Gândesc din noapte până-n zori

De chinul meu ori cui îi pasă.

Străină cu fraţi şi surori…

 

De viaţă lungă şi frumoasă…

 

Propria icoană

 muzică și interpretare Boris Tcaci

 

Îmi duc trecutul în spate, și viitorul duc,

Cu o mare adâncime pe alta o astup.

Din ceruri persoanele

spre bezne-adânci, buluc -

Spre propria icoană chipul eu mi-l urc.

Sub fruntea parcă blândă – și ură, și trădare,

Ce fierbințeli suportă, ce buze s-o măsoare?...

 

Iar alții liberi sunt, ca primă verdeață,

Deși timpul stagnării mai stă pe a lor spinări,

Și plânsul cel sălbatic, și unic dor de viață,

Lăsând duhul în pace, năvală dă pe nări.

 

Se pornesc îndurerații, îngenunchiați pe zări,

Ci bolta se lărgește să tot încapă viii,

De când n-ajunge pâine, n-ajung nici lumânări –

Dar cine le-ar aprinde de ne luați copiii

Și-i duceți ca să lupte, în loc ca să iubească...

Nu pumnii, ci memoria lăsații să-și călească.

 

Voi rupe o privire

muzică Boris Tcaci

interpretare Cristian Roșu 


Voi rupe o privire

Ca o floare-n mai –

Să ţi-o aduc în casă,

Lumină să tot ai...

Voi rupe paşi pereche

Din plimbări târzii –

Poate că odată

Spre mine o să vii...

Voi rupe din inimă

Câte-o palpitaţie –

Un început de viaţă

Să împrumut la alţii...

 

Îmi voi rupe gândul

Ca din pom o frunză –

Să-l aduc în lume

Toţi să îl auză...


Cântec

  muzică și interpretare Natalia Croitoru  

Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă, –

N-a săpat cu şoapta, nici lumii n-a strigat,
Dorul circular în taină a purtat,
L-a ţinut ascuns ca pe un bun furat, –
Iubea nespus bărbatul din alt vis adunat.
 

Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă…

 


Colind de dor 

                               muzică și interpretare Natalia Croitoru  

 

Azi ninge, om drag, mă auzi?..

Azi ninge… şi văd cum se-nalţă

Sărutul amiezii – ce dulce sărut -

Cu pleoape deschise spre viaţă…

 

Hai vino în valsul acesta de fulgi

Lăsat peste ţara senină…

Hai vino, căci ştii să aduci

Doar şoapte cu multă lumină…

 

Azi ninge tăcerea cuvintelor mele,

Azi ninge şi dorul ascuns…

Din zori până-n seară va ninge o taină

La care nu am azi răspuns…

 

Hai vino, iubire, în valsul acesta

Lăsat peste ţara senină…

Hai vino, căci ştii doar tu să aduci

În inimă multă lumină…



 
  









Dar la început, prin anii 1970-1980, poeta își cânta poeziile, susținută de chitară, cele mai ritmice, căci începând cu volumul „Ofrandă omeniei” poemele erau profund metaforice, filosofice, greu de pus pe muzică... Și totuși...

LA SĂRBĂTOAREA NAȚIONALĂ a LIMBII ROMÂNE

 



















Imaginea un veritabil document


 
































 


marți, 24 iunie 2025

Magia soarelui din fântână

 

Ovidiu Bufnilă

scriitor,  România

 



Renata Verejanu

este o poetă a Magiei

Magia soarelui din fântână

sau despre Magia Speranţei

 

(scurt eseu despre Renata Verejanu)

       

 

  Renata Verejanu este o poetă a Magiei. 

Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. 

Lumile ei poetice te cuprind pe negândite. Te prind în vârtejul metaforei. Îţi schimbă până şi numele, respiraţia, gândurile. 

Renata Verejanu are o forţă metaforică rară. 

Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Ea ridică un fuior de lumină acolo unde alţii cultivă penumbra. Ea se încăpăţânează. Ea luptă. Ea spune. Ea strigă. Metafora ei este ecou. Ecourile pe care le reverberează Renata Verejanu în lumea largă au forţă. Trec prin ferestrele închise. Deschid casele ferecate. Casele gândurilor ferecate.

            Renata Verejanu spune, deschis, răspicat, cu iubire, cu fervoare. 

Ritmul ei poetic devine maiestuos de multe ori. Fanfarele ei trec pe strada mare vălurând cu alămurile lor regimul diurn, regimul nocturn, inima. Inima păstrează un loc central în poezia iubită de Renata Verejanu. Inima ei pulsează. Inima ei transmite lumii întregi mesajul ei de iubire. Inima ei spune tuturor adevărul. Poate că adevărul ei doare. Poate că pe unii îi sperie. Poate că-i chiar îngrozeşte pe unii. Ei şi? 

Renata Verejanu vorbeşte oamenilor despre frumuseţea inimii. 

Renata Verejanu vorbeşte lumii întregi despre frumuseţea iubirii. 

Renata Verejanu vorbeşte tuturor cu o voce curată, limpede, puternică. 

În poematica ei, Renata Verejanu aruncă soarele în fântână pentru ca mai apoi, sorbind apa, oamenii să cunoască Magia.

            Renata Verejanu vorbeşte prin metaforele ei acvatice despre Speranţă. Ea cultiva Magia Speranţei pretutindeni pentru ca cei care trebăluiesc în penumbră să fie puşi în lumină. Magia Speranţei ne prinde pe negândite în văluririle ei aducându-ne mai aproape de adevăr. 

Renata Verejanu ştie că adevărul doare. 

Renata Verejanu ştie că adevărul e incomod de multe ori. 

Renata Verejanu ştie că adevărul arde răul.

Renata Verejanu ştie că adevărul e antidot la nelume, la neiubire, la nelumină. Dar ce e nelumea? Dar ce e neiubirea? Dar ce este nelumina? Magia Speranţei face să ne clocotească sângele în vine. Magia Speranţei ne apără de rău. Magia Speranţei pare să fie şansa noastră de a fiinţa înspre lumină. Acolo ne duce Renata Verejanu, către lumină. Soarele pe care Renata Verejanu îl aruncă în fântână e mai mult decât metaforă. E un semn. E un semn al unei poematici de forţă. E un semn viguros. Pentru că Renata Verejanu nu umblă cu jumătăţi de măsură. Pentru că Renata Verejanu nu face nici un fel de compromis. Ea glăsuieşte în inima magiei. Ea spune în inima magiei. Ea luptă în inima magiei.

            Renata Verejanu este o luptătoare adevărată. 

Iar poezia ei este strigăt, este dangăt de clopot, este larmă de iubire. 

Renata Verejanu aruncă soarele în fântână semn că noi oamenii trebuie să avem curaj. Căci lipsirea de curaj ne face nevolnici. Căci lipsirea de curaj ne trânteşte în genunchi. Şi atunci? Ce ne-ar mai rămâne? Dar nu. Vom citi poezia aceasta îmbărbătându-ne. Vom inspira această poezie. Iar această poezie va fi mereu inima noastră.

Renata Verejanu este o poetă a Magiei.

Renata Verejanu este o poetă a Speranţei.

Renata Verejanu este o poetă a Inimii.

O poetă care ştie să lupte pentru adevăr. O poetă adevărată, neînfricată care dă metaforei un suflu nou, proaspăt, puternic, plin de speranţă.