Câțiva autori/compozitori
cu cântece frumoase pe versuri de Renata Verejanu
sunt deja incluși în concurs...
Baftă.
De la prima ediție purtăm cu noi
un frumos tangou,
muzică și interpretare -
Valeriu Mocanu.
Concursul i-a adus noroc.
proiect al Academiei Europene a Societății Civile, lansat în 2014
Câțiva autori/compozitori
cu cântece frumoase pe versuri de Renata Verejanu
sunt deja incluși în concurs...
Baftă.
De la prima ediție purtăm cu noi
un frumos tangou,
muzică și interpretare -
Valeriu Mocanu.
Concursul i-a adus noroc.
de cazarea și hrana membrilor Juriului Internațional,
arenda sălii, lumină, aparatură, sunet,
tipărituri (diplome, ecusoane, afișe, banere, invitații,
Trofee, medalii, insigne și altă atributică a festivalului),
cadouri, mass-media, video, foto-sesiuni,
promovarea în ziare și reviste, radio și TV, online,
editarea ANTOLOGIEI color a festivalului etc.
DE-AJUNS... un scurt CV RENATA VEREJANU
Poeta și activistul civic Renata
Verejanu a riscat cu viața sa și a celor apropiați, fiind, cu
mișcarea cenaclistă „Grai Matern” (1988), unul dintre primii scriitori de
pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare din
Republica Moldova, precum afirmă poetul Arcadie Suceveanu: a fost în echipa de șoc. Este licențiata a mai multor facultăți: Facultatea de
Inginerie Economică la Politehnica din Chișinău, 1970, Institutul de Literatură
„Maxim Gorki” din Moscova, 1980, doctorantura la Facultatea de Litere a
Universității din București, a muncit 14 ani la Ministerul de Finanțe și la Ministerul
Ameliorării și Gospodăririi Apelor, după nașterea fiului a
activat la Muzeul de Literatură „Dimitrie Cantemir” al Uniunii Scriitorilor din
Moldova, cercetător științific, la Teatrul Etno-Folcloric „Ion Creangă” din Chișinău,
redactor șef, a făcut stagii la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO
(Paris).
. Începând cu 1988 este fondatoarea primelor structuri ale Societății Civile din Republica Moldova prin care a protejat și promovat patrimoniului cultural, drepturile copilului, o mass-media liberă și independentă, statul de drept: Cenaclul „Grai Matern” (1988), Agenția Tinerilor Jurnaliști „AMP-International”, (1991), Revista „Micul Prinț” (1992), Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (1993), Organizația Mondială a Copiilor Talentați (1995) cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (2021-2017), Ziarul „Copiii Europei” (1997), Clubul Consiliului Europei (2000), Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FMACCU, 2000), Academia Europeană a Societății Civile (2003), Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație (2018) ș.a., toate înregistrate la Ministerul Justiției, asociații a tinerelor talente și oamenilor de creație cu care, doar pe muncă de voluntariat, a lansat și implementat peste 100 de proiecte de nivel național și internațional, multe dintre ele devenind o frumoasă tradiție prin care a creat imaginea Republicii Moldova în lume.
Debutul literar îl face cu poezie și proză scurtă, în 1969, anul
din care îi merge stagiul literar. Editorial debutează în 1979, cu volumul de
poezii „Până la dragoste. După reținerea zece ani (1980-1989), a volumului
legendar „Ofrandă omeniei”, veni un timp, când poeta zise calm: De-ajuns… Și a preluat și locul editorului propriului destin,
a editat cei câțiva saci de manuscrise adunate, începând cu cele nouă cărți în
trei volume în culorile tricolorului (2006), apoi a pregătit și editat OPERE
ALESE (în 12 volume), apoi, în 2021 la Conferința Transfrontalieră „Poeta
Renata Verejanu. Destin în imagini” a lansat propria Colecție „GENERIA DINTRE
SECOLE” (sintagma îi aparține), în 33 de volume, începând cu volumul de poezii
„DE-AJUNS”, anual editând câteva
volume…
Azi, poeta Renata Verejanu, cu un stagiu literar de peste 50
ani, este autoarea a peste 70 titluri de carte de autor (de poezii, romane,
opinii, pledoarii, proză filosofică, eseuri, portrete, interviuri, maxime și
cugetări…), cărți pentru copii și adulți, multe dintre ele premiate la Saloane
Internaționale de Carte de anvergură din țară și de peste hotare (Până la dragoste”, 1979,
”Ofrandă omeniei”, 1989, „a Munici, a Iubi, a Trăi”, „Vânzătorul Vârstelor,
„Stema destinului”, ”Acest timp al Iubirii”, ”Metafora nemuririi”, „La o margine
de ieri”, „Provocați-mă, să devin genială”, „Iubirea pe toate le vede”, „În lumea Renatei
Verejanu. Maxime și cugetări”, „Înnobilarea acestei lumi”, „Al cincilea
anotimp, femeia”, „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, „Plâng
flăcările-n mine”,”Poetul Dintre Milenii”, „DE-AJUNS”, romanul ”Geniul
invizibil” ș.a.).
Activitatea scriitoarei este prețuită și apreciată înalt de admiratorii operei sale, multe evenimente literare, culturale, educaționale poartă numele poetei: „Anul Renata Verejanu” 2017, lansat de Centrul Academic Internațional Eminescu, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, 2018, Lecțiile Deschise „EU AM DREPTUL” cu poeta Renata Verejanu și 101 perechi de „prinți” și „prințese”, copiii talentați aflați în dificultate, lansați pe prestigioasa scenă a Palatului Național (2010-2019), Anul „Renata Verejanu” la Biblioteca „Hristo Botev”, 2021, Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” cu marile Sărbători ale Poeziei care cuprindeau întregul raion/oraș (la etapele raionale/municipal, cum au fost cele de la Ocnița, Drochia, Bălți, Rezina, Ungheni, Căușeni, Cahul, Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, în toate sectoarele capitalei) ș.m.a.…
Scriitoarea Renata Verejanu deține premii și titluri
onorifice: Premiul
„Omul Anului” al Companiei TeleRadio-Moldova, 2017, Academician de Onoare al Societății Civile, Ambasador al
Lecturii (Biblioteca Municipală B. P. Hașdeu), Ambasador al Culturii
Păcii, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2018, Premiul Uniunii Scriitorilor din România (filiala Bacău), Premiul de Excelență și „Antologia de Poezii a Anului” cu
volumul de 600 pagini „Poetul Dintre Milenii”la
Concursul de Creativitate Literară AVANGARDA XXII, Bacău, România, 2018, Premiul „Poetul care
înnobilează această lume” oferit la
Gala Premiilor UIOC, 2021, Premiul „Poetul anotimpului al 5-lea”, 2022, Premiul „Grigore Vieru”, Premiul „Ion Druță”, Premiul „Nichita Stănescu”, Premiul Național cu genericul „pentru o viață activă la orice vârstă”
oferit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, 2025…
Scriitoarea Renata Verejanu este prima între colegii de condei 70-ști, 80-ști etc., opera cărei a fost înalt apreciată la cele mai multe Conferințe științifice personale la Academia de Științe a Moldovei (2012, 2017), Simpozioane, Conferințe Transfrontaliere la instituții universitare, colegii, centre de excelență și biblioteci publice (2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2021, 2022, 2023, 1025). Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat Expoziția-Eveniment „Poetul Dintre Milenii”, 2017, și Expoziția-Eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, 2022, Parlamentul Republicii Moldova a găzduit Expoziția de Carte „Renata Verejanu – Poetul Dintre Milenii”, 2017.
Prin decret
prezidențial, poetei Renata Verejanu i s-a decernat (2010) demnitatea de
Stat „Om Emerit
al Republicii Moldova” pentru realizări deosebite și activități remarcabile
în domeniul creației literare.
Festivalul Internațional de Poezie
„Renata Verejanu” care din 2014, an de an, de la 1 martie până la 31 august,
se desfășoară la Chișinău, a așezat Republica Moldova în rândul statelor care
desfășoară asemenea evenimente importante pentru tânăra generație.
Poeta este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație ( din 2018).
În Sala de Festivități, plină de jurnaliști,
a Ministerului Muncii și Protecției Sociale,
din cele 36 personalități admise în concurs, 8 au primit
Premiul Național „pentru o viață activă la orice vârstă”.
Premiul a fost înmânat de Alexei Buzu, ministrul MMPS.
Deși a avut ghinionul să treacă printr-un straniu și suspect accident,
poeta Renata Verejanu și-a primit premiul și a ținut un discurs.
1 octombrie 2025, Chișinău, Moldova
În 2025 poeta Renata Verejanu a fost dăruită cu adevărate surprize;
pe versurile poetei au fost scrise trei cântece și colinde, adăugate la celelalte,
din diferiți ani, și care au răsunat la CRĂCIUNUL OAMENILOR de CREAȚIE
Ce haine frumoase mai poartă iubirea
muzică și interpretare Liliana Cazac
Ce haine frumoase mai poartă iubirea...
Doar ei îi stă bine în chipul oricui:
Și-a celui ce zilnic respinge mâhnirea,
Și-a celui pe care nu poți să-l supui.
Ce haine frumoase... Mă-mbrac în iubire...
Și ura se-nvârte, în juru-mi, aiurea ades,
Și cerul proptit pe înalt mai stă să se mire:
Să vadă cum știu din trupu-mi să ies...
Și intru-n iubire, în haina senină, aleasă...
Intru-n iubire pe-o viață, pe-un veac...
În clipa când lumea îmi zice mireasă
Alături de cel ce-mi e ca un leac.
Ce haine frumoase mai poartă iubirea...
Nu am zâmbit tristeţii nici în vis
muzică și voce Geta Lipovanciuc
Nu am zâmbit tristeţii nici în vis
Am stat la căpătâiul unei zile
De care, din greşală, m-am dezis
Era demult, eram copile…
Nu am zâmbit tristeţii nici în vis
Am admirat frumoasa exprimare
Cu care muntele admiră din abis
Valurile ce se logodesc în mare…
Nu am zâmbit tristeţii nici în vis
Eu am ales să fiu lângă prieteni, poate
O flăcără în glasul unuia s-a stins
Sau în vocale inima-i se zbate…
Nu am zâmbit tristeţii nici în vis…
Fulgerul din inimă
muzică Lidia Ciubuc
Vreau să dansez
o viaţă doar cu tine
La înălţimea cerului suprem
Vreau să iubesc şi azi, şi mâine…
De urmări lumeşti să nu mă tem.
Vreau să dansez
cum fulgerul dansează
Nereţinut de nimeni şi nimic –
Eu am plecat demult peste amiază,
Acum spre inima ta mă ridic.
Vreau să dansez
şi-acum când peste lume
Doar vocea noastră răsună liniştit –
Vreau să dansez
cum fulgerul ne spune
Că ar putea să ardă de-atâta iubit
Eu aleg florile
Muzica Adrian Belidiman
Interpretare Patricia Tanasov, CEZARA etc.
Eu aleg, un strop, să plouă,
Dragostea cu multă rouă,
Şi pe gură, şi pe ochi,
Plânset dulce – flori de plopi,
Flori de luni, şi flori de joi
Flori de rouă, Flori de soare,
Viața mea plină cu flori,
Inima, flori de mirare…
Şi acum, te rog, mă lasă
Între flori, să scriu...
Chiar aici, în prag, acasă
Genială am să fiu.
Te-am ţinut un veac ascuns,
În metafore, într-o floare...
Pleacă, mi-a fost de ajuns.
Plină-s de mirare...
Colinde moderne
muzică Adrian Belidiman
Te colind în mare taină
Dragul meu, iubit de-o viaţă
Vino să auzi şi tu:
Zorii plâng în dimineaţă.
Te colind şi azi, şi mâine –
Nemurirea-i un colind…
Căci prin neamuri vor rămâne
Generaţii rând pe rând…
Te colind de-o săptămână
Pe la geamurile toate -
Chipul tău ca să-mi rămână
Lângă suflet, mai aproape…
Te colind frumos şi dulce…
Poate şi colindul meu
Dor în inimă-ţi aduce
Şi pe bunul Dumnezeu.
Te colind în mare taină
Dragul meu, iubit de-o viaţă
Vino să auzi şi tu:
Zorii plâng în dimineaţă.
Colind pentru un dor târziu
muzică Adrian Belidiman
interpretare IA
Am colindat în viaţă ce e viu –
Ce răspândeşte bunătate şi lumină,
Căci n-are sens de dragoste să scriu,
Unui stăpân mereu de i se-închină.
Am colindat un dor venit târziu
Să mă domine zi şi noapte…
(Am colindat imensul din pustiu
Şi să trăiesc frumos în astă carte.)
Am colindat şi poarta mea din vis,
Şi gura ta şoptind a dimineaţă -
Am colindat un drum pornit precis
Spre ţelul prorocit perseverent se-înalță.
Am colindat albinele, şi mierea:
Livada toată în pieptu-mi dată-n floare –
Am colindat în ochii tăi tăcerea
Când ei se urcă liniştiţi la soare.
Am colindat cândva în paradis -
Un anotimp măreț - amiezi în eleganță,
Am colindat și veacul ce m-a nins
Cu ani frumoși… întreaga viață.
Colind de la mama
muzică și interpretare Valeriu Mocanu
Ninge cu lumină caldă
O zăpadă dulce, albă
Şi sărutul ei cuminte
Nu trădează şi nu minte…
Ninge iar pe ochii tăi –
Ce frumos ninge iubirea:
Un decembrie senin
Fulguieşte lin uimirea…
Ninge, Doamne, ninge iar
Şoapta mamei peste casă,
Ninge dorul ei amar –
O ninsoare prea frumoasă…
Ninge dulcele ei glas
Peste veacuri a rămas:
Un colind pentru nepoţi
De la mama pentru toţi…
Ninge-n suflet o speranţă
Şi ne bucură, ne-nalţă…
Ninge, Doamne, ninge-ne
Cu iubire-atinge-ne…
O lacrimă...
muzică și interpretare Olga Mațatin Trudov
O lacrimă... Ce fel de bogăţie?..
Îmi aruncaţi reproşul, indignaţi.
O lacrimă rămasă între bărbaţi
Ca un simbol de mare omenie.
O lacrimă ce şi-a pierdut stăpânul
Și cum de moarte oare s-o salvez?
Când ea încă nerotunjită în văz
O zbughi din ochi cu plinul.
O lacrimă din an în an purtată
A bucurie şi a mari dureri...
(C-o lacrimă acuma-s mai bogată),
În ea se vede ziua cea de ieri...
O lacrimă – e cheie ori lăcată?..
De viață lungă și frumoasă
muzică și interpretare Olga Mațatin Trudov
De viaţă lungă şi frumoasă
Poeme tălmăcesc în nopţi
Metaforă, fir de mătase
Tras tainic de părinţii morţi
De viaţă lungă şi frumoasă
Un cântec strângem între uşi
Amiezi senine se aştern pe masă
Aud, se-ntorc paşii cei duşi.
De viaţă lungă şi frumoasă
Doi trandafiri culoare – adună
O, Doamne, dragostea-ţi revarsă
Pe casa mea, vatra străbună…
De viaţă lungă şi frumoasă
Gândesc din noapte până-n zori
De chinul meu ori cui îi pasă.
Străină cu fraţi şi surori…
De viaţă lungă şi frumoasă…
Propria icoană
muzică și interpretare Boris Tcaci
Îmi duc trecutul în spate, și viitorul duc,
Cu o mare adâncime pe alta o astup.
Din ceruri persoanele
spre bezne-adânci, buluc -
Spre propria icoană chipul eu mi-l urc.
Sub fruntea parcă blândă – și ură, și trădare,
Ce fierbințeli suportă, ce buze s-o măsoare?...
Iar alții liberi sunt, ca primă verdeață,
Deși timpul stagnării mai stă pe a lor spinări,
Și plânsul cel sălbatic, și unic dor de viață,
Lăsând duhul în pace, năvală dă pe nări.
Se pornesc îndurerații, îngenunchiați pe zări,
Ci bolta se lărgește să tot încapă viii,
De când n-ajunge pâine, n-ajung nici lumânări –
Dar cine le-ar aprinde de ne luați copiii
Și-i duceți ca să lupte, în loc ca să iubească...
Nu pumnii, ci memoria lăsații să-și călească.
Voi rupe o privire
muzică Boris Tcaci
interpretare Cristian Roșu
Voi rupe o privire
Ca o floare-n mai –
Să ţi-o aduc în casă,
Lumină să tot ai...
Voi rupe paşi pereche
Din plimbări târzii –
Poate că odată
Spre mine o să vii...
Voi rupe din inimă
Câte-o palpitaţie –
Un început de viaţă
Să împrumut la alţii...
Îmi voi rupe gândul
Ca din pom o frunză –
Să-l aduc în lume
Toţi să îl auză...
Cântec
muzică și interpretare Natalia Croitoru
Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă, –
N-a săpat cu şoapta, nici lumii n-a strigat,
Dorul circular în taină a purtat,
L-a ţinut ascuns ca pe un bun furat, –
Iubea nespus bărbatul din alt vis adunat.
Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă…
Colind de dor
muzică și interpretare Natalia Croitoru
Azi ninge, om drag, mă auzi?..
Azi ninge… şi văd cum se-nalţă
Sărutul amiezii – ce dulce sărut -
Cu pleoape deschise spre viaţă…
Hai vino în valsul acesta de fulgi
Lăsat peste ţara senină…
Hai vino, căci ştii să aduci
Doar şoapte cu multă lumină…
Azi ninge tăcerea cuvintelor mele,
Azi ninge şi dorul ascuns…
Din zori până-n seară va ninge o taină
La care nu am azi răspuns…
Hai vino, iubire, în valsul acesta
Lăsat peste ţara senină…
Hai vino, căci ştii doar tu să aduci
În inimă multă lumină…
Dar la început, prin anii 1970-1980, poeta își cânta poeziile, susținută de chitară, cele mai ritmice, căci începând cu volumul „Ofrandă omeniei” poemele erau profund metaforice, filosofice, greu de pus pe muzică... Și totuși...